Așa cum am povestit și aici, anul 2011 a fost un an important pentru mine. Atunci mi-am cunoscut soțul și tot atunci am descoperit gustul călătoriilor. De atunci am vizitat de nenumarate ori toate orașele României, Grecia, Italia si Spania. Până să învățăm cum stau lucrurile, ce înseamnă să călătorești smart, am făcut o mulțime de greșeli.
Am mers în Delta Dunării nepregatiți și am ajuns să dormim 3 zile în pădure într-un cort împrumutat. Am plecat în turul Romaniei, fără a rezerva nici o cazare înainte. Pur și simplu mergeam cu mașina, ne opream în diverse orașe și căutam pe loc o cazare disponibilă – din lipsă de variante, am dormit într-o pensiune ce avea camera la subsol și în alta cu mulți oaspeți rromi. Am luat decizii spontane – de la munte am fugit la mare, în mijlocul sezonului. Mare greșeală, pentru că nu aveam nimic rezervat și am căutat cazare până la miezul nopții, când am găsit o cameră disponibilă la cel mai scump hotel de n stele. Și lista poate continua, dar cred că mai bine voi face un articol separat cu toate greșelile facute :)).
Cel mai important este că din fiecare greșeală am învățat câte o lecție. Se spune că un om este format din totalitatea cărților citite, a persoanelor din viața sa și a experiențelor trăite. Cred cu tărie în acest adevăr, fiecare din cele 3 lucruri își pun amprenta asupra ta ca ființă umană și te ajută să fii cel din prezent. Călătoriile mi-au modelat caracterul, m-au ajutat să obțin o variantă mai bună a personalității mele. Acum să vedem ce am învățat din călătorii.
- Să mă bucur de natură. Înainte priveam cu superficialitate mediul înconjurător, dacă vedeam un peisaj ce mă uimea, scoteam repede telefonul să imortalizez momentul. Prost obicei, mă bucur că am reușit să scap de el. Am învățat să mă bucur de natură, de munte, de mare, de vânt, de soare, de persoanele cu care sunt, să investesc tot timpul în ele, nu în device-uri.
- Să acord atenție lucrurilor mărunte. Când te-ai uitat ultima oară la fluturele ce stă leneș pe floare? Sau la frunzele scuturate de vânt? Suntem obișnuiți cu un ritm alert, suntem mereu pe fugă și nu acordăm atenție celor mai mici și mai minunate lucruri din jurul nostru. Călătoriile m-au ajutat să privesc cu alți ochi ce se întâmpla în jurul meu.
- Să fiu mulțumită de ceea ce am. Când vizitezi zone subdezvoltate sau saturi uitate de lume, cu bătrâni care trudesc din greu zilnic pentru a-și asigura traiul, copii cu haine zdrențuite ce te privesc cu ochi mari, curioși, când cobori din mașina, aceste lucruri te fac să realizezi cât de multe ai în comparație cu alții, te fac să realizezi că lucrurile de care te plângi tu sunt nesemnificative în comparație cu problemele altora.
- Să mă descurc cu lucruri puține. Înainte, când mergeam în vacanță, luam cu mine jumătate de dulap. Acum mi-am dat seama că mă pot descurca foarte bine cu 3 tricouri, o rochie, o pereche de pantaloni și un training multe zile la rând.
- Să am mereu ceva de mâncare în rucsac. Nu doar o dată am rămas flămânzi seara pentru că eram cazați în locuri destul de pustii, nu erau restaurante în zonă sau era ora prea târzie. De aceea e bine să iei cu tine ca backup o conservă, pâine, biscuiți sărați, să eviți să adormi flămând. La fel și cu apa. Să te asiguri mereu că ai câteva sticle de apa în mașină. Eu am băut vara trecută apa dintr-un râu și câteva luni am stat prin spitale :).
- Să mă bucur de călătorie, de momentele petrecute cu soțul meu. Înainte eram mereu conectată cu tehnologia, profitam de orice moment să scot laptopul din geantă, aparatul de fotografiat să imortalizez peisajele din jur sau telefonul să vad ce notificări sau emailuri am primit. În acest mod pierdeam tot ce era mai frumos din călătorie, nu lăsam liniștea pădurii sau a munților să îmi pătrundă în suflet. Acum însă m-am schimbat. Nu am emailul conectat pe telefon și cand plec la drum deconectez internetul. Laptopul de multe ori nici nu îl iau cu mine și aparatul foto este folosit la minim. Nu m-am distanțat 100% de tehnologie, mai arunc uneori câte un ochi pe facebook sau instagram, dar asta se întâmplă în momentele de plictiseală, când așteptăm la un rând interminabil sau suntem blocați undeva.
- Să fiu fericită. De când am început să călătoresc mă simt mai liberă, mai împlinită. Simt că trăiesc cu adevărat și mi-am dat seama că fericirea poate veni foarte ușor, din lucruri mărunte, trebuie doar să îi deschidem ușile sufletului și să o primim.
- Să am o baterie externă pentru telefon. Nu o singură dată am rămas prin munți fără baterie la telefon și fără un drum exact pe care să îl urmăm. Nu este prea plăcut să te rătăcești, mai ales când noaptea stă dupa colț și nici vremea nu ține cu tine. O baterie externă te poate salva în aceste situații, atât timp cât telefonul mobil este în viață și ai Google Maps pe el (sau orice altceva să te ghideze), vei fi mereu pe drumul cel bun.
- Să am mereu benzină în rezervor. Niciodată să nu te lași cu benzina la minim, mai ales dacă știi că ai de mers multișor prin munți. Încercă să faci plinul mai des, să nu riști să rămâi în pană. Noi am fost o dată la limită să rămânem fără benzină, într-un sat uitat de lume, fără nici o benzinarie prin zonă. Acul era la 0, a fost o minune că am reușit să ajungem la un peco fără să rămânem blocați pe marginea drumului.
- Să nu judec oamenii. Am întalnit oameni de toate naționalitățile în călătoriile mele, de toate tipurile, blânzi sau irascibili, superficiali sau prietenoși. Am învățat să nu judec un om după naționalitatea lui sau după modul în care se îmbracă, casa în care trăiește, locurile în care își face veacul, felul în care acționează. Fiecare are povestea lui. Atât timp cât îi tratezi pe toți egal poți să ai surprize să gasești diamante neșlefuite care să îți rămână în suflet toată viața.
Și voi încheia cu aceeași frază în care cred cu tărie: un om este format din totalitatea cărților citite, a persoanelor din viața sa și a experiențelor trăite. Deci, să experimentăm cât mai multe zic!
No Comments